Nu este niciun secret că Franța și, în special, Parisul a fascinat generații întregi de intelectuali români și poate că Salonul cărţii este unul dintre locurile în care energia culturală debordantă a orașului se simte și atrage cel mai bine.
Este un fapt binecunoscut că Franța și, în special, Parisul a fascinat generații întregi de intelectuali români. Astăzi, Salonul cărţii este, probabil, unul dintre locurile în care energia culturală debordantă și puterea de atracție a orașului se simte cel mai bine.
Pot afirma, cu deplină convingere, că în martie 2018, datorită expunerii extraordinare, a numărului impresionant de personalități și cititori care s-au perindat pe la standul nostru, sloganul „România, așa cum nu aţi mai citit-o“ s-a transformat, treptat, și spre marea noastră satisfacție, în „România, așa cum o citiți“. Printre personalitățile care ne-au vizitat standul, plasat central și lăudat pentru felul în care a fost amenajat, s-a numărat inclusiv președintele Emmanuel Macron.
Am simțit o mare emoție și satisfacție să constat că efortul nostru de a prezenta un program dens, un concept unitar și nu mai puțin de 50 de titluri recente și-a găsit ecou atât într-o participare masivă a scriitorilor în cadrul evenimentelor anunțate, cât și într-o prezență record a publicului. Un scurt inventar de nume vorbește de la sine: George Banu, Virgil Tănase, Doina Lemny, Magda Cârneci, Eugen Uricaru, Vintilă Mihăilescu, Bogdan Ghiu, Horia Ursu, Irina Teodorescu, Cătălin Pavel, Claudiu Komartin, Silvia Colfescu, Ana Antonescu, Sebastian Reichmann, Michel Carassou, Marily le Nir, Jean-Louis Courriol, Cécile Folschweiller, Nicolas Trifon, Laure Hinckel, Thierry de la Croix.
Cu prilejul Salonului de carte, România a sărbătorit, alături de Centenar, și cei 25 de ani împliniți de la aderarea României ca membru cu drepturi depline la Organizația Internațională a Francofoniei. Coincidență sau nu, acest sfert de secol ne-a fost, probabil, cel mai prielnic din istoria de 100 de ani a statului român modern. Ne-am bucurat, și în acest interval, de solidaritate și de o susținere apreciabilă din partea Franței. Marcând acest parcurs, pe 19 martie am organizat un eveniment extraordinar de celebrare a legăturilor culturale dintre România și Franța , « Voyage en Francophonie », în deschiderea căruia, împreună cu Luca Niculescu, ambasadorul României în Franţa, am decernat unor personalităţi române şi franceze Premiile de excelenţă în arte şi cultură. Am răsplătit, pe această cale, pentru felul în care au promovat valorile culturale române şi ale francofoniei, personalităţi precum compozitorul Vladimir Cosma, mezzosoprana Viorica Cortez, criticul de teatru George Banu, fotograful Louis Monier, cercetătoarea Doina Lemny, pianista Dana Ciocârlie, muzicianul Vasile Sirli, jurnalistul Jean-Yves Conrad şi baritonul Jacques-François Loiseleur des Longchamps.
În acele zile, mi-au revenit în minte câteva imagini-simbol pentru cultura română și pentru cultura franceză deopotrivă – fotografiile legendare în care Emil Cioran, Eugène Ionesco și Mircea Eliade apar într-o piațetă din Montmartre, în urmă cu peste patru decenii. Astăzi, creatori, cercetători, universitari porniți din România sunt acasă la Paris ca și la București, la Lyon sau la Cluj, la Strasbourg sau la Iași. Dacă pentru Ionesco și Cioran, precum, mai târziu, pentru Vladimir Cosma, George Banu, Matei Vișniec sau Basarab Nicolescu, Franța a însemnat un refugiu, ea reprezintă astăzi, pentru noi, speranța unei continuități a proiectului european.
Liliana Țuroiu 